Poti compara dragostea cu o bautura.Esti naiv daca crezi ka vine intr-o`sticla …ea vine intodeauna la shoturi.E brusca, e violent de subita .E un amestec intens de adrenalina si alte cokteiluri de sentimente pe care in general nu ai ocazia sa le gusti. E minunat, te face sa vibrezi ,sa traiesti pana cand … dispare.La fel de repede precum a aparut. Te lasa doar sa speri. Sa visezi la o data viitoare.La un nou shot la fel sau cu muult mai delicios. Pana atunci nu iti ramane decat sa- ti amintesti cu placere de shotul anterior…
Scris in
Life on February 24th, 2009 |
Niciun Comentariu »
In sfarsit pot afirma ca mi-e bine. Cred ca apropierea sarbatorilor imi face bine.Cumparaturile, cadourile, decoratiunile agitatia si tot ce tine de perioada asta ma fac sa ma simt bine. Sa ma deconectez . Imi ocupa suficient timp pentru a nu ma gandit la altceva. Ma obosesc. Ma fac sa devin oarecum superficiala, dar ca niciodata intr- un sens bun. Pentru ca incetez sa clasific , sa descriu , sa aprofundez , sau sa-mi adancesc gandurile .Le inec in indiferenta . Ma amagesc si-mi spun mereu - hey , nu ai timp ! Exista ceva mai util de facut momentan , nu pierde vremea sau , daca insisti s-o pierzi , iesi in oras , socializeaza , adanceste - te odata cu restul sufletelor intr-o conversatie banala . Discuta , danseaza , asculta o muzica care nu-ti trezeste la viata micile amintiri si nu- ti deschide rani imposibil de cicatrizat .
Vine Craciunul . Adanceste- te- n marea masa de oameni prinsi de febra acestei perioade . Fa ceva util de exemplu- curatenie- si nu in sufletul tau caci ai incercat de prea multe ori si dezordinea e atat de mare incat provoaca dureri .dureri insuportabile care te impiedica sa- ti indeplinesti obiectivul .Iesi cu prietenii , fa lucruri bune . Sau , daca vrei sa- ti pastrezi vechile obiceiuri- citeste ! Citeste carti usoare , cu final intodeauna fericit , in care sa te-adancesti la inceput plictisita , dar care treptat si pana la final sa- ti lase un gust dulce. Sa- ti lase zambestul pe buze .
Am sa continuu sa ma simt bine . Si- am sa continuu sa vorbesc cu mine . Sa ma amagesc si sa -mi ocup scurta vacanta . Sa ma inconjor de lucruri care mie mi se par bune si sa- mi blochez pentru cat mai mult posibil starile negative . Imi este bine si o sa- mi fie bine , si spiritul sarbatorilor o sa isi faca simtita prezenta si in interiorul meu . si- o sa cred in iubirea -mplinita si neconditionata , si -n prieteni adevarati si fara interese . Aah daaa … si- o sa fiu blanda cu mine orice s- ar intampla … poate chiar prea blanda 
Scris in
Life on December 22nd, 2008 |
Niciun Comentariu »
Poate ca sunt cea mai egoista persoana din lumea asta. Poate ca te-am lasat sa pleci de prea multe ori. De ce? Stiam sigur ca ai sa te intorci. Cum este normal totul are o limita. Poate ca am atinso. Tu ai renuntat de ceva timp in vreme ce eu am continuat sa cred sa sper sa joc. Poate ca n-am, folosit cele mai bune metode probabil am mintit am ranit am tradat dar macar scopul meu a fost sa fac un bine sau mai bine spus sa ne fie bine. Si… ne-a fost o vreme nu ? Nu gresesc cand spun ca n-am fost nici pe departe perfecti. Ca ceva s-a deteriorat si asta nu acum in al 12 lea ceas ci acuma o vreme. Am simtit amandoi- cateodata am inchis ochii, ne-am prefacut ca e in regula, cateodata am incercat pe termen scurt sa “reparam” relatia. Dar era mai mult de atat. Pe masura ce trecea timpul nu reuseam sa mai reparam nimic. Ca si cum legatura ar fi fost o stanca,care dupa un timp s-a fisurat- putin cate putin, apoi din ce in ce mai mult. Pana cand intr-un final,f isura a despartit stanca in doua. Doua parti. Inegale. Diferite. fiecare avand povestea ei. Locul ei. Forma ei. Tot ce le leaga este o mica parte din povestirea fiecareia, care poate, nu de fiecare data se aseamana perfect cu a celeilate . Daca ma gandesc bine probabil am crezut prea mult, am avut un sentiment deplin de siguranta probabil nefondat. E una din multele mele greseli. Ale tale nu incerc sa mi le amintesc. Asta pentru ca nu vreau sa gresesc din nou. Fiecare a procedat cum a crezut mai bine. Pot sa jur ca fiecare din noi crede in dreptatea lui si atat. Asta pentru ca anumiti factori au fost prezenti in permanenta- orgolii, afectiune, gelozie, concurenta. Ne cunosteam reciproc nu? Eram capabili sa ne citim gandurile. Acum e diferit. Nu cred ca te mai cunosc. Si cred ca nici tu pe mine. Acum totul e individual. Tot ce mai putem spune despre NOI este ca suntem, ne comportam,a ctionam ca doi straini. La urma urmei oare nu e asta unul din cliseele vietii ?
Scris in
Life on November 3rd, 2008 |
Niciun Comentariu »
“Viitorul nu se poate atinge numai atunci cand nu se da importanta trecutului. Nu vei invinge pana nu vei lasa in urma greselile si tristetile trecutului . ”
Ma intreb cand o sa am atata vointa si putere? cand o sa devin oarecum pentru cateva zile “supraom “? Chiar imi pot oferi libertatea de a alege, de a nu compara, de a acorda o sansa sau de a-mi acorda o sansa? Ramane de vazut cand voi inceta sa deplang trecutul ….
Scris in
Life on October 13th, 2008 |
Niciun Comentariu »
Fereastra e deschisa . E liniste . Perdeaua parca danseaza-n ritmul batailor de vant imbracata`ntr`o`aurie raza de soare.
Patul e nefacut. Cearceaful alb pastreaza inca conturul trupurilor ce-au dormit inlantuite. Pernele, plapuma parasite pe marginea patului emana parca mirosul lor,a l celor care-au impartit acest loc . Parfumuri se contopesc in aer amestecandu-se cu aerul curat din exterior .
Pe jos e-o invalmaseala - papuci cercei un sort, tricouri . Privindu-le iti par dovada vie a pasiunii nestavilite din noaptea precedenta .
Afara e soare dar vantul incearca parca sa-si faca simtita prezenta .Incearca sa patrunda-n camera, acum pustie , acaparand perdeaua intr-un dans alert. Incearca sa stearga orice urma, sa scoata orice miros, orice boare de parfum, sa distruga arta de pe cearceaf.Vrea camera pustie,vrea ca ea sa revina la ce a fost mai inainte-un loc impersonal-o banala camera de hotel in care-au poposit alti doi straini…
Scris in
Life on October 11th, 2008 |
Niciun Comentariu »
« Insemnarile anterioare
